E o problema dură, dar Iohannis nu o poate ocoli: implicarea în adopții la începutul anilor ‘90

Pe lângă problemele cu Justiția, candidatul ACL la președinția României mai are o mare problemă de lămurit, respectiv scandalul în care este acuzat de trafic internațional de copii. Acuzațiile la adresa lui Klaus Iohannis nu sunt recente, ele datând încă din anul 2000, dar, la fel ca în cazul celor șase case, în loc să pună capăt speculațiilor și suspiciunilor explicând clar situația, liberalul evită să dea clarificările pe care românii le așteaptă. Ascuns sub umbrela lui “nu vreau să fac circ” sau “acestea nu sunt teme de campanie”, Iohannis reușește imposibilul și anume ca după trei săptămâni de campanie misterul din jurul său să fie și mai mare decât în momentul în care s-a lansat în cursa pentru Cotroceni.

Citeşte şi: Iohannis nu este o victimă, ci un fost șofer implicat în adopțiile de copii

Nici după mai bine de 14 ani și aproape patru trei mandate de primar al Sibiului, Klaus Iohannis nu pune capăt scandalului în care este acuzat de trafic de copii și nici nu dezminte informațiile, dimpotrivă, candidatul ACL pune paie pe foc și recunoaște că atât el, cât și soția sa Carmen, au fost implicați în procesul adopției celor trei frați Iliuț, copii despre care nu se mai știe nimic până în acest moment. Mai mult decât atât, după ce familia Iliuț a demarat procedurile legale în încercarea de face dreptate în cazul unei adopții care încă mai ridică multe și pertinente semne de întrebare, Klaus Iohannis refuză să colaboreze.

Ce s-a întâmplat cu frații Iluț nu se știe, în schimb, ceea ce se cunoaște în acest moment, grație anchetelor jurnalistice derulate de-a lungul ultimilor ani, este în măsură să ne pună pe gânduri cu privire la caracterul și moralitatea celui care vrea să devină președintele României.

Citeşte şi: Iohannis ar trebui să fie primul interesat de clarificarea dosarului de incompatibilitate

Pe scurt, la jumătatea anului 1990, frații Iliuț rămâneau orfani după ce tatăl lor a ucis-o pe cea care le-a dat viață și apoi și-a luat zilele. La trei zile după înmormântarea celor doi, Klaus Iohannis apare la ușa bunicii acestora cu o familie canadiană, Lelande Alain Roger și Lelande Arlens Dianne, care își arată interesul în a-i adopta pe minori. După două luni și nenumărate presiuni, conform celor declarate de bunica Iliuț, Iohannis reușește să o convingă să renunțe la tutelă și dea copii spre adopție canadienilor. Coincidență sau nu, la puțin timp după ce au intermediat procesul de adopție, soții Iohannis își cumpărau o casă pe strada Bâlea din Sibiu, la numărul 29. O altă chestiune care atrage atenția este, de asemenea, și faptul că Iohannis avea să recunoască în 2000 că a primit cadouri din partea canadierilor și chiar că aceștia au locuit la el acasă în toată perioadă cât au durat procedurile de adopție.

Citeşte şi: Gabriela Firea: Am fost AMENINŢATĂ să nu mai aduc pe tapet subiectul adopţiilor în legătură cu Klaus Iohannis

Anii trec, iar cazul fraților Iliuț atrage atenția media, chiar în ’97 Dan Tapalagă scria în „Ziua de Ardeal” despre implicarea cuplului de profesori Iohannis în adopţii de copii din comuna Răşinari, judeţul Sibiu, pentru cetăţeni canadieni şi era emisă ipoteza că aceşti copii au devenit „piese de schimb” în bănci de organe. În fine, în anul 2000 familia Iliuț sesizează Comisia pentru cercetarea abuzurilor, corupției și pentru petiții din cadrul Camerei Deputaților, iar patru ani mai târziu bunica copiilor, Maria Iliuț este audiată. De partea cealaltă a baricadei, Klaus Iohannis refuză să se prezinte la audieri și să se apere. În prezent, chiar dacă bunica celor trei frați a murit, mătușa lor continuă lupta pentru aflarea adevărului.

În octombrie 2014, Klaus Iohannis se află în plină campanie electorală pentru președinția României. În definitiv, acuzațiile de trafic internațional de copii este o problema dură, dar Iohannis nu o poate ocoli, românii au dreptul să știe ce s-a întâmplat.