Eşecul PMP – finalul lui Băsescu

Pe lângă faptul că alegerile din această duminică au adus victoria clară şi de necontestat a Alianţei PSD-UNPR-PC, alegătorii români au ţinut să îi dea o palmă lui Traian Băsescu şi partidului marionetă promovat cu atâta ardoare în ultimile luni de către şeful statului.

Pentru a putea să-şi salveze cariera politică, Traian Băsescu şi liderii portocalii obedienţi au conceput crearea unui nou partid care să le ia ochii românilor. Înainte însă de a lansa partidul, laboratoarele de la Cotroceni au conceput Fundaţia Mişcarea Populară ca pretext pentru începerea unei campanii de atragere a naivilor care sperau la crearea unei formaţiuni politice ”albe ca zăpada”, lipsite de personaje compromise. De altfel, încă de la lansarea oficială a Partidului Mişcarea Populară, s-a încercat impunerea ideii că partidul nou-înființat ar fi o formaţiune politică integră şi imaculată. Pentru a sprijini această iluzie, şeful statului a promovat în fruntea PMP o serie întreagă de oameni de carton, cel mai elocvent exemplu în acest sens fiind preşedintele formaţiunii politice, insipidul Eugen Tomac care adoarme audienţa de fiecare dată când ţine o conferinţă de presă.

Numai că, odată partidul lansat, adevăratele intenţii ale lui Traian Băsescu au ieşit la suprafaţă. Noua formaţiune politică s-a dovedit o nouă ţeapă electorală trasă celor care în care mai credeau în promisiunile prezidenţiale. La scurt timp de la intrarea oficială pe scena politică, PMP a început o serie de racolări care au inclus oameni compromişi în frunte cu Elena Udrea, Elena Băsescu, Florin Popescu şi un întreg şir de lideri locali portocalii certaţi cu legea.

Dornic să aducă cât mai mult capital electoral noului partid, Traian Băsescu s-a folosit de noua acciză la combustibili pentru a furniza PMP o temă de atac populistă  la adresa guvernului condus de Victor Ponta. În ciuda organizării unui protest anti-guvernamental la adrea noii taxe, liderii PMP s-au umplut de penibil în momentul în care au constatat că acţiunea nu a avut priză la români. Conştienţi de insucces, popularii au iniţiat o campanie de strângere de semnături pentru o petiţie care a fost semnată public inclusiv de Traian Băsescu.

Disperat că partidul putea rata primul său test electoral, Traian Băsescu a forţat din nou prevederile Legii Fundamentale când s-a pozat cu liderii populari într-un tricou prin care promova PMP. Ignorând orice regulă de bun simţ democratic, preşedintele și-a asumat astfel pe față rolul de agent electoral pentru PMP, declarându-şi sprijinul pentru formaţiunea populară ori de câte a avut ocazia.

În ciuda eforturilor repetate şi încrâncentate ale preşedintelui de a umfla electoral PMP, în urma alegerilor europarlamentare s-a putut constata că formațiunea abia dacă a reuşit să treacă de pragul electoral, obţinând 6,21% din voturi. Mai mult, românii i-au acordat mai multă încredere lui Mircea Diaconu decât partidului prezidenţial, actorul reușind de unul singur să strângă mai multe voturi decât întreg aparatul prezidenţial de propagandă.

Scorul PMP demonstrează astfel că Traian Băsescu nu mai contează în ecuația electorală și că mult lăudata sa capacitate de a strânge voturi a apus definitv.