Eugen Nicolicea despre decizia Curţii Constituţionale în cazul incompatibilităţii lui Mircea Diaconu

Mircea Diaconu incompatibil. Eugen Nicolicea a precizat că decizia Curţii Constituţionale, aşa cum a fost ea transmisă în comunicatul de presă, are două variante de interpretare, ambele în sarcina Parlamentului.

Curtea Constituţională a transmis într-un comunicat că "dispoziţiile art.25 alin.(2) teza a doua din Legea nr. 176/2010 sunt constituţionale în măsura în care sintagma “aceeaşi funcţie” se referă la toate funcţiile eligibile prevăzute de art.1 din aceeaşi lege".

Citeşte şi: Mircea Diaconu incompatibil. Mircea Diaconu şi-ar putea pierde mandatul de europarlamentar

Prima interpretare: dacă sintagma “aceeaşi funcţie” nu se aplică la toate funcţiile eligibile, rezultă că articolul de lege este neconstituţional, moment în care el se suspendă (devine inaplicabil) pe o perioadă de 45 de zile, interval în care Parlamentul trebuie să modifice legea, astfel încât să fie în acord cu Constituţia. Oricare va fi modificarea, legea rezultată nu se va aplica retroactiv, deci nu i se aplică lui Mircea Diaconu, ales şi confirmat europarlamentar.

A doua interpretare: sintagma “aceeaşi funcţie” se aplică la toate funcţiile eligibile, moment în care cei declaraţi incompatibili vor avea interdicţia de a ocupa timp de trei ani funcţii alese, indiferent dacă este vorba de aceeaşi funcţie (senator cu senator, consilier judeţean cu consilier judeţean) sau funcţii diferite (consilier local cu deputat).

Chiar şi în această situaţie, există o altă decizie a Curţii Constituţionale prin care solicită Legislativului să facă textul legii mai clar, lucru care nu s-a întâmplat până acum, iar parlamentul nici nu are un termen pentru asta.

Citeşte şi: Eugen Nicolicea a făcut amendamentul care îi dă dreptul lui Mircea Diaconu să candideze la PE

Mircea Diaconu incompatibil. Indiferent în ce situaţie se va ajunge, decizia de joi a Curţii Constituţionale nu i se aplică lui Mircea Diaconu, pentru că orice modificare ulterioară a legii nu poate produce efecte retroactiv.

Pe lângă acestea, Eugen Nicolicea mai este de părere că există o diferenţiere între interdicţie şi incompatibilitate, şi că Parlamentul European nu poate invalida un mandat de eurodeptat doar pe baza unei interdicţii.

Curtea Constituţională a României (CCR) a decis că dispoziţiile art. 25 alin.(2) teza a doua din Legea ANI sunt constituţionale în măsura în care sintagma 'aceeaşi funcţie' se referă la toate funcţiile eligibile prevăzute la primul articol din aceeaşi lege.

CCR a discutat joi excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art.25 alin.(2) şi art.26 alin.(3) din Legea 176/2010 privind integritatea în exercitarea funcţiilor şi demnităţilor publice, a art.75 lit.b) din Legea 393/2004 privind Statutul aleşilor locali şi a art.46 alin.(1) din Legea 215/2001 a administraţiei publice locale.

'În urma deliberărilor, Curtea Constituţională a decis: a admis excepţia de constituţionalitate şi a constatat că dispoziţiile art.25 alin.(2) teza a doua din Legea 176/2010 sunt constituţionale în măsura în care sintagma 'aceeaşi funcţie' se referă la toate funcţiile eligibile prevăzute de art.1 din aceeaşi lege; a respins, ca inadmisibilă, excepţia de neconstituţionalitate a art.16 alin.(3) din Legea 176/2010 şi art.75 lit.b) din Legea 393/2004; a respins, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate a art.46 alin.(1) din Legea 215/2001', se arată într-un comunicat transmis vineri de CCR.

Citeşte şi: Mircea Diaconu: Nu e cazul să candidez la prezidenţiale

Aleşi incompatibili. Surse judiciare au precizat, joi, pentru Agerpres, că interpretarea dată de CCR este în sensul că interdicţia de a ocupa a funcţie pe o perioadă de trei ani în cazul celor declaraţi incompatibili sau în conflict de interese se aplică tuturor funcţiilor eligibile prevăzute de Legea 176/2010, şi nu doar funcţiei deţinute la momentul respectiv.

CCR a statuat, potrivit aceloraşi surse, că sintagma 'aceeaşi funcţie' de la art. 25 alin. 2 din Legea 176/2010 se interpretează în sensul 'orice funcţie eligibilă' dintre cele enumerate la art. 1 din acelaşi act normativ, unde sunt prevăzute toate categoriile de persoane, respectiv 39, care au obligaţia declarării averii şi intereselor.

Art. 25 alin. (2) prevede: 'Persoana eliberată sau destituită din funcţie potrivit prevederilor alin. (1) sau faţă de care s-a constatat existenţa conflictului de interese ori starea de incompatibilitate este decăzută din dreptul de a mai exercita o funcţie sau o demnitate publică ce face obiectul prevederilor prezentei legi, cu excepţia celor electorale, pe o perioada de 3 ani de la data eliberării, destituirii din funcţia ori demnitatea publică respectivă sau a încetării de drept a mandatului. Dacă persoana a ocupat o funcţie eligibilă, nu mai poate ocupa aceeaşi funcţie pe o perioadă de 3 ani de la încetarea mandatului. În cazul în care persoana nu mai ocupă o funcţie sau o demnitate publică la data constatării stării de incompatibilitate ori a conflictului de interese, interdicţia de 3 ani operează, potrivit legii, de la data rămânerii definitive a raportului de evaluare, respectiv a rămânerii definitive şi irevocabile a hotărârii judecătoreşti de confirmare a existenţei unui conflict de interese sau a unei stări de incompatibilitate'.

Citeşte şi: Mircea Diaconu îşi va ridica vineri mandatul de europarlamentar