Guvernul după un an greu

A trecut un an de la ultimele alegeri parlamentare. A fost un an plin de evenimente politice, un an în care, deși rezultatele scrutinului de pe 9 decembrie 2012 au înclinat cât se poate de clar balanța în favoarea USL, am avut în continuare numeroase tensiuni și crize generate fie dinspre Palatul Cotroceni, fie chiar din interiorul Uniunii, provocate de un Crin Antonescu intrat prea repede într-o campanie electorală stranie.

În ciuda acestor tensiuni, guvernul și-a văzut de treabă. Și asta se vede în creșterea economică înregistrată de România, stabilizarea nivelului de trai al populației și în redimensionarea profilului internațional al țării.

Chiar dacă președintele a făcut tot ceea ce i-a stat în putință pentru a crea instabilitate politică, Victor Ponta a refuzat să-i facă jocul. A încheiat cu președintele un acord de colaborare instituțională, pentru a se asigura că Traian Băsescu nu va încerca să blocheze țara pentru a-și duce bătăliile politice și l-a obligat pe președinte, cu sprijinul marilor puteri occidentale, să îl respecte. Merită să ne aducem aminte în acest sens de încercarea lui Traian Băsescu de a denunța acest pact, încercare la care a renunțat ulterior, după ce, atât capitalele europene cât și SUA i-au transmis președintelui că România are nevoie de stabilitate instituțională și liniște.

Cu președintele izolat la Palatul Cotroceni, Victor Ponta a fost liber să pună ordine în guvernare și să așeze cheltuirea banului public pe coordonate de eficiență și corectitudine. Astfel, s-au luat măsuri pentru decăpușarea marilor companii de stat pe care clientela politică a PDL le adusese în pragul falimentului, și s-au făcut pași importanți pentru implementarea managementului privat. Scăpate fiind de ”băieții deștepți” care le sufocau activitatea, Hidroelectrica, dar și alte asemenea companii de stat, s-au transformat din poveri pentru bugetul de stat în contributori neți.

În același timp, cabinetul condus de Victor Ponta s-a preocupat în mod real de stimularea și sprijinirea sectoarelor economice prioritare, cum ar fi agricultura sau domeniul energetic, stimulând astfel o creștere economică care a depășit chiar și cele mai optimiste prognoze. În agricultură spre exemplu, măsurile pe care guvernul le-a luat pentru a sprijini fermierii au făcut ca aceștia să poată să speculeze maximal condițiile climatologice favorabile. Iar rezultatul a fost o producție agricolă record, care a mers atât spre export, cât și spre piața internă, altădată dominată de produse de import, mult mai scumpe decât cele produse la noi în țară. Românii s-au bucurat de o ieftinire substanțială a coșului lunar de consum, doar pe primele nouă luni de zile ale anului 2013 aceasta ridicându-se la aproape 70 de lei. La aceasta s-a adăugat și reducerea TVA-ului aplicat produselor de panificație cu 15 procente, care a stimulat la rândul său scăderea prețului pâinii, dar a condus și la diminuarea evaziunii fiscale în domeniu.

De altminteri, nu este singura măsură pe care cabinetul a luat-o pentru reducerea evaziunii fiscale. Conștient fiind că fără creșterea veniturilor colectate la buget din taxe și impozite este imposibilă redistribuirea către populație a creșterii economice tot mai consistente înregistrată de România, cabinetul și-a asumat dificila sarcină de a reorganiza întreg sistemul de colectare. Și, chiar dacă a fost nevoie de timp pentru ca noile instituții să înceapă să funcționeze, luna octombrie a arătat în mod clar că eforturile cabinetului încep să producă roade, în contextul în care s-a înregistrat o creștere a veniturilor colectate.

Revenind la creșterea economică, trebuie menționat și rolul jucat de creșterea ratei de absorbție a fondurilor europene. De la o rată de absorbție de doar 7 procente în mai 2012, s-a ajuns ca la sfârșitul lunii octombrie la aproape 26%, economia beneficiind astfel de un aflux de peste 2 ,5 miliarde de euro care a contat imens în consolidarea ritmului de dezvoltare economică, mai ales că, spre deosebire de anii anteriori, principalii beneficiari au fost din zona privată. Măsurile luate de cabinet pentru reducerea birocrației au reușit să convingă antreprenorii, care au fost astfel mult mai interesați în dezvoltarea de proiecte cu bani europeni.

Un alt factor care a stimulat creșterea economică este legat de stabilitatea politică și de eforturile pe care premierului le-a făcut pentru a demonstra că România este un partener de încredere în relația cu instituțiile financiare internaționale. Eforturilor de ordin economic și administrativ legate de reducerea deficitului, sau reducerea arieratelor li s-au adăugat vizitele pe care Victor le-a întreprins în marile capitale europene, dar și în Asia și SUA. Toate aceste vizite au avut o importantă componentă economică, premierul făcând un lobby intens în fața investitorilor străini pentru oportunitățile de afaceri oferite de România. Iar urmarea s-a văzut, România reintrând rapid pe harta marilor investiții străine.

Un efect al vizitelor efectuate de către premier a fost și scoaterea României din izolarea externă în care ajunsese după 9 ani de regim Băsescu. Ușor-ușor, țara noastră a început să redevină un actor regional respectat, atât în relația cu partenerii euro-atlantici, cât și cu Asia, recent desfășurându-se la București summitul China-Europa de Sud-Est, la care au participat nu mai puțin de 16 prim-miniștri.

Dar poate cel mai important element în legătură cu anul care s-a scurs de la alegerile parlamentare este legat de reașezarea cetățeanului în centrul preocupărilor guvernării. Iar aici trebuie să menționăm în primul rând măsurile luate pentru îmbunătățirea nivelului de trai al populației, printre care se numără indexarea în premieră a pensiilor, ajorarea salariului minim și redimensionarea sistemului ajutoarelor pentru încălzire de o manieră care să corespundă mai adecvat nevoilor cetățenilor. De asemenea trebuie însă reținut și efortul depus pentru asigurarea unor premise de dezvoltare mai raționale pentru comunitățile locale, prin implementarea unui proiect complex de descentralizare, care așează toate serviciile publice esențiale sub directa influență a cetățeanului.