Independența energetică – tema principală de la prezidențiale
Pentru orice țară, și cu atât mai mult pentru România, în contextul regional generat de criza din Ucraina, independența energetică este un deziderat care ține de zona securității naționale. În mod firesc, așadar, opinia publică este interesată să afle care sunt pozițiile principalilor candidați la Președinția României pe acest subiect.
Nu toți candidații au însă o poziție clară și pragmatică. Spre exemplu, Klaus Iohannis, candidatul ACL în alegerile prezidențiale din această toamnă, adoptă o poziție echivocă în legătură cu exploatarea gazelor de șist, una dintre resursele esențiale de care depinde asigurarea independenței energetice a României.
Ultimul exemplu în acest sens ne-a fost oferit chiar luni, într-un interviu acordat ziarului Adevărul”, unde Klaus Iohannis a declarat: „Sunt pentru explorarea gazelor de şist. Trebuie să ştim ce resurse avem. Dacă le vom exploata acum sau peste mai mulţi ani, asta depinde de tehnologie. Nu trebuie exploatare cu orice preţ, dar trebuie explorat“, a afirmat Klaus Iohannis. Altfel spus, liderul liberal refuză să spună concret dacă este pentru sau împotriva exploatării. Însă, lucrurile capătă altă dimensiune în momentul în care așezăm această declarație lângă aceea în care Klaus Iohannis afirma că mai degrabă decât să exploateze propriile resurse pentru a-și asigura necesarul de consum intern, România ar trebui să găsească surse alternative, ceea ce, în mod evident, înseamnă să continuăm să fim dependenți de importurile de gaz din Rusia.
Citeşte şi: Iohannis alege dependenţa energetică
Spre deosebire de candidatul ACL, premierul Victor Ponta are o atitudine clară și consecventă în privința exploatării resurselor de hidrocarburi și de gaz, convenționale sau nu, pentru asigurarea independenței energetice a României. În acest sens, șeful cabinetului a promovat la nivel guvernamental politici menite să crească independența energetică a țării noastre, astfel încât să devină cel de al doilea stat din Uniunea Europeană, după Danemarca, care produce mai multe resurse de gaz și hidrocarburi decât consumă. Un pas important în acestă direcție a fost făcut prin încurajarea explorărilor realizate în largul Mării Negre care au condus la descoperirea unor resurse considerabile de gaz și petrol. Datorită politicilor pragmatice implementate de Guvern, în următoarea perioadă companiile energetice vor demara o serie de lucrări de exploatare care vor putea asigura independența energetică a țării noastre. Totodată, facilitățile acordate companiilor din domeniul energetic vor atrage fluxuri considerabile de capital străin pentru asigurarea de investiții necesare exploatării resurselor din Marea Neagră, ceea ce va conduce la crearea de locuri de muncă atât în industria de petrol și gaze cât și în sectoarele conexe.
Citeşte şi: Ponta vrea independenţa energetică a României şi Moldovei. Ce vrea Iohannis?
Exploatarea resurselor de petrol și gaz din Marea Neagră, alături de eventuala exploatare a resurselor neconvenționale, va permite țării noastre nu numai satisfacerea nevoilor interne dar și exportarea excedentului către statele vecine prin noile gazoducte care leagă România de Republica Moldova, Bulgaria și Ungaria, contribuind astfel la securitatea energetică a regiunii. Dobândirea independenței energetice și exportul de resurse naturale către statele din regiune vor permite țării noastre dobândirea unui rol important la nivel european, permițând României să devină un actor important în stabilirea politicilor energetice comunitare.