Iohannis la DNA pentru problema greșită

După ce opoziţia a iniţiat o serie de acţiuni prin care să manipuleze opinia publică cu privire la ordonanţa de urgenţă care le permite aleşilor locali să opteze pentru un alt partid decât cel pe listele căruia au fost aleşi, Klaus Iohannis a depus săptămâna trecută o plângere penală pe numele vicepremierului Liviu Dragnea, iniţiatorului acestui proiect.

Astfel, Klaus Iohannis s-a prezentat marţi la sediul DNA pentru a-şi susţine în faţa procurorilor plângerea penală făcută pe numele preşedintelui executiv al PSD. Pe lângă faptul că întregul demers nu are nicio justificare, plângerea penală depusă de liberal este una ipocrită din moment ce PNL şi PDL constituie cauza pentru care a fost emisă orodonanţa de urgenţă. Criza din administraţia locală îşi are rădăcinile în alianţa formată dintre cele două partide ale opoziţiei, care ignoră votul românilor din 2012.

Citește și: Planul Iohannis-Băsescu de amânare a alegerilor a eșuat

Plângerea penală depusă de Klaus Iohannis trebuie privită şi ca o încercare de a crea un conflict artificial care să acopere lipsa unui proiect concret cu privire la candidatura sa la alegerile cu prezidenţiale. Astfel, în loc să facă opoziţie constructivă sau să vină cu o viziune privind Preşedenţia, Klaus Iohannis nu face decât să dea de lucru în mod inutil procurorilor, pe speţe inexistente.

În loc să facă plângeri penale nejustificate, preşedintele PNL ar trebui mai degrabă să dea explicaţii pentru cazurile suspecte în care este implicat. În ultimele săptămâni presa a dezvăluit implicarea lui Klaus Iohannis în mai multe afaceri imobiliare dubioase în oraşul al cărui primar este. În ciuda dezvăluirilor mass-media, edilului Sibiului nu a fost deranjat de nicio anchetă cu privire la modul în care a dobândit cele şase case, care se află pe numele său şi pe cel al soţiei.

Citește și: Cui i-a promis Iohannis scaunul de președinte al PNL? Continuă umilirea lui Antonescu

Recent, au apărut noi suspiciuni cu privire la implicarea liberalului într-o megaafacere imobiliară ce a presupus retrocedarea unor imobile importante din municipiul Sibiu.

Klaus Iohannis s-a aflat în conflict de interese, acesta acţionând în dublă calitate, de solicitant al înapoierii unor imobile în numele FDGR şi de decident al restituirilor, din funcţia de edil al municipiului Sibiu. Din funcţia de primar, candidatul ACL a dispus retrocedarea în natură numeroase instituţii publice, muzee sau clădiri aflate în patrimoniul istoric al oraşului.

Citește și: Vladimir Ilici Iohannis - carențe culturale sau mentalitate bolșevică?

Odată obţinute clădirile vizate de FDGR, în numele comunităţii germane, organizaţia condusă de Klaus Iohannis a instituit chirii imense foştilor proprietari. Pe de altă parte, nu trebuie uitat faptul că presa a relatat şi despre implicarea liberalului în acordarea unor contracte preferenţiale către apropiaţi de-ai săi, în calitate de primar.

Unul din beneficiari a fost chiar finul său, căruia i-a fost acordat un contract fără licitaţie pentru servicii de curăţenie.
Aşadar, având în vedere implicarea în atâtea scandaluri, candidatul ACL are de răspuns la multe întrebări cu privire la modul în care a condus urbea de pe malul Cibinului. În calitatea sa de candidat la alegerile prezidenţiale, în loc să se dea în spectacol prin depunerea de plângeri penale, Klaus Iohannis ar trebui să aducă lămuriri cu privire la implicarea sa în toate aceste scandaluri.