Iohannis – traducător nevinovat sau traficant de copii cu acte în regulă?

Klaus Werner Iohannis, candidat la Președinție, are un trecut tumultos, care îl bântuie și în ziua de astăzi. Președintele PNL este acuzat că împreună cu soția sa, Carmen Lăzurcă – Iohannis, a întermediat în anii ’90 înfierea unor copii către un cuplu canadian, despre a căror soartă nu se mai știe nimic de 14 ani, acesția fiind bănuiți că ar fi fost traficanți de organe.

Șoția prezidențiabilului ACL, Klaus Iohannis, a fost profesoară de engleză la Școala Specială din Sibiu, drept pentru care, înaintea intermedierii adopțiilor, soții Iohannis aveau trecută în revistă situația completă a copiilor cu probleme din județ ce puteau fi folosiți ca marfă. La care se mai adaugă și un detaliu destul de important: imediat după revoluție, Klaus Iohannis devenise inspector școlar în județul Sibiu.

Citeşte şi: Priorităţile candidatului Iohannis – îmbogăţirea

Iar acea bază de date substanțială cu copii și familiile cu probleme de sănătate sau sociale, strânsă timp de câțiva ani la acea școală de soția lui Iohannis, a fost foarte utilă pentru Carmen Iohannis, întrucât soții Iohannis au putut să o valorifice în acțiunea de trafic de copii de care este acuzată familia prezidențiabilului ACL.

De altfel, și candidatul liberal la alegerile din toamnă a recunoscut că șoția sa a fost implicată în afacerea cu copii, deși acesta a minimalizat rolul profesorei de engleză în acțiunea de trafic de copii: „Rolul pe care l-am avut eu și soția mea a fost unul minor. Am fost contactați de un fost coleg al soției, care știe limba engleză, dacă am fi dispuși să traducem o discuție”, a declarat Iohannis.

Și lanțul acuzațiilor ce încriminează familia Iohannis de trafic de copii continuă. În primăvara lui 2014, când Klaus Werner Iohannis a fost propus ca ministru de Interne de către PNL, profesorul Ion Coja a trimis o scrisoare către parlamentari în care afirma că soții Iohannis și-au dat concursul la infierea copiilor „în virtutea unor relații de prietenie cu canadienii înfietori”.

Fapt pentru care Comisia Parlamentară de resort a reacționat corect și l-a convocat pe primarul Sibiului spre a fi audiat asupra acuzelor de trafic de copii. Numai că prezidențiabilul ACL nu s-a prezentat în fața Comisiei, acesta știind că legea nu-l obligă să se prezinte dinaintea unei comisii parlamentare.

Citeşte şi: Iohannis – dacă nu îi pasă de copii, îi poate păsa de 20 de milioane de români?

Și astfel, refuzul lui Iohannis de a da explicații în fața autoritățiilor conduce ca sinistra suspiciune că prezidențiabilul ACL este implicat în acțiunea de trafic de copii să capete maximă credibilitate. Iohannis se dovedește a nu fi un nevinovat taducător, ci un traficat cu acte în regulă, pe prisma acuzațiilor care i se aduc.

În plus, dosarul penal de la începutul anilor 90, în care Klaus Iohannis și soția sa, Carmen, erau suspectați că au intermediat exportul a 3 minori, orfani aflați în grija buncilor, iar destinația acestora ar fi fost Canada, dar nu pentru adopție, ci pentru racolarea de organe, a fost dat uitării după ce la conducerea Parchetului General a venit Laura Codruța Kovesi, despre care se zvonește că ar fi fost implicată într-o poveste de dragoste cu Klaus Iohannis.