Iohannis vrea să lege primarii la jugul regimului Băsescu

Joi, în timp ce executivul discuta Ordonanţa de Urgenţă prin care se doreşte clarificarea majorităţilor de la nivelul administraţiei locale, opoziţia s-a adunat în faţa Palatului Victoria pentru a protesta. Unul din amfitrionii protestului a fost desigur liderul PNL Klaus Iohannis, care a ţinut să declare despre întreaga situaţie că: “E o problemă mare, suntem total împotrivă şi încercăm prin acest protest să atragem atenţia în ultimul moment guvernului să nu adopte această iniţiativă, care este făcută DOAR pentru PSD. Sunt foarte îngrijorat, aflu de noi şi noi cazuri în care se fac presiuni asupra primarilor. Este un adevărat pericol pentru administraţia publică locală mai ales dacă se legalizează traseismul în combinaţie cu aceste presiuni. Oamenii au ales primari pe criterii politice, nu pe motive de frizură. Ordonanţă este îndreptată împotriva alegătorului şi este o bătaie de joc”.

Pe lângă declaraţia lui Iohannis, toate discursurile ţinute de liderii liberali şi democrat-liberali au transmis o serie de mesaje comune, legate de modul în care PSD-ul ar încerca să îşi cimenteze poziţia, pregătindu-se de fraudarea alegerilor. Însă, dacă analizăm realitatea dincolo de aceste declaraţii pompoase, vedem că miza pentru Klaus Iohannis şi pentru PNL este una cât se poate de simplă şi este legată de valul de nemulţumire internă existent la nivel local în partidul pe care îl conduce.

În 2012, PNL-ul, ca parte a USL, şi-a îmbunătățit considerabil numărul de aleşi din teritoriu. De exemplu, dacă în alegerile locale desfăşurate în 2008, liberalii nu câştigaseră decât conducerea a cinci Consilii Judeţene, din 2012 PNL are treiseprezece asemenea funcţii. În plus, numărul primarilor PNL a crescut între 2008 şi 2012 de la 722 la 812, adică cu 12,46%. În termeni relativi, toate aceste cifre arată cum, în urma sistemului de candidaturi comune stabilit la formarea USL, Partidul Naţional Liberal a devenit, din punctul de vedere al numărului total de aleşi locali, din al treilea partid ca mărime din România, al doilea.

Tocmai acest avantaj extrem de important atât în alegerile din noiembrie cât şi în negocierile ce vor preceda posibila fuziune cu PDL, partid mult mai bine organizat intern decât PNL-ul, poate fi pierdut acum prin plecarea aleşilor locali. Acum, Iohannis şi ai săi se tem că prin suspendarea temporară a prevederii care spunea că aleşii locali sunt legaţi de partidul din care făcea parte la momentul votului, PNL-ul îşi va pierde puterea din teritoriu. Desigur, conducerea PNL în frunte cu Iohannis va vorbi despre primarii, consilierii locali şi judeţeni care vor părăsi partidul în cele patruzeci şi cinci de zile prevăzute de ordonanţă ca despre nişte trădători care au muşcat din momeala întinsă de actuala putere.

Însă, realitatea este cât se poate de diferită, din moment ce conducerea liberală a fost aceea care a trădat voinţa populară exprimată de români în alegerile locale din 2012 şi s-a aliat cu PDL-ul, obligându-şi aleşii din teritoriu să facă alianţe locale împotriva firii. Decizia Guvernului nu face altceva decât să dea aleşilor locali ai PNL care nu sunt de acord cu direcţia partidului ocazia de a-şi asuma politic acest lucru fără să îşi piardă funcţiile din care pot face ceva pentru comunităţile din care fac parte. În paralel, conducerea PNL nu vrea acum altceva decât să încerce să îi menţină pe aceştia legaţi de glie în raport cu regimul portocaliu pe care românii l-au dezavuat deja în repetate rânduri prin vot.