Modificări Legea educaţiei. Conducerea UBB critică modificările la Legea educaţiei

Modificări Legea educaţiei. Punctul de vedere al rectorului UBB, Ioan Arel Pop, şi al preşedintelui Senatului universităţii, Ioan Chirilă, a fost transmis luni printr-un comunicat în care se mai spune că modificările operate de OUG nr. 49/ 2014 'sunt nu doar lipsite de rezultate pozitive, dar pot conduce la marasm şi incertitudine'.

'Legile noi şi modificările legilor vechi sunt menite, conform exigenţelor funcţionării societăţii, să conducă la optimizarea vieţii comunitare. În acest context, însă, conducerea UBB constată cu preocupare că modificările legislative repetate, la intervale de timp scurte, sunt nu doar lipsite de rezultate pozitive, dar pot conduce la marasm şi incertitudine. În ciuda unor schimbări necesare în actuala Lege a Educaţiei, prezenta OUG nr. 49/ 2014 referitoare la educaţie nu-şi justifică emiterea în mare grabă, fără consultarea temeinică a cadrelor didactice, a conducerilor universităţilor. Era firesc să fi fost consultată UBB şi în legătură cu această ordonanţă şi antrenată în elaborarea prevederilor sale. Considerăm că revenirea asupra OUG nr. 49/2014 este absolut necesară', se spune în comunicatul citat.

Citeşte şi: Ministerul Educaţiei îşi doreşte o bază unică de date cu diplomele emise de universităţi

Modificări Legea educaţiei. Cei doi reprezentanţi ai UBB consideră că modificările aduse Legii Educaţiei creează posibilitatea de afirmare a concurenţei neloiale, de încurajare a mediocrităţii, de scădere a standardelor profesionale şi chiar de manifestare a unor abuzuri.

Unul dintre principalele motive de îngrijorare, vizavi de ordonanţa emisă de Guvern, este cel privitor la posibilitatea apariţiei unui sistem paralel de educaţie, bazat pe standarde duble în ceea ce priveşte învăţământul de stat şi învăţământul privat.

'Favorizează un regim discriminatoriu între universităţile de stat şi cele private, cu permisiunea ca cele din urmă să recurgă la metode nedemocratice, incorecte, neacadamice. Evidente sunt în acest sens prevederi variate, de la exercitare pe timp nelimitat a funcţiilor de conducere până la organizarea programelor de studiu şi la promovarea persoanelor în funcţii didactice', se arată în comunicat.

Documentul mai precizează că universităţile particulare, în mare măsură, sunt promotoare ale 'unei calităţi scăzute a instruirii şi educaţiei', adevărate 'fabrici de diplome', emise sub egida MEN.

'De asemenea, se conturează riscul decredibilizării instituţiilor universitare în ansamblul lor, prin organizarea unor forme de instruire difuze şi care nu sunt clar specificate şi diferenţiate, menite să semene confuzie între şcoli cu denumiri omonime, dar care în mod evident au un statut şi un rol diferit', au mai susţinut reprezentanţii UBB.

Modificări Legea educaţiei. Conducerea universităţii clujene consideră că anumite ambiguităţi ale ordonanţei ar avea ca efect îndepărtarea unor tineri valoroşi de cariera didactică. De asemenea, mai semnalează existenţa unor premise pentru diminuarea calităţii doctoratelor, în condiţiile în care toate universităţile au posibilitatea să organizeze studii de acest nivel, 'fără discernământ, fără ierarhie, fără disociere între o formă de doctorat sau alta', existând riscul de a scădea exigenţa, în anumite universităţi, pentru forma de doctorat cu frecvenţă redusă.

Rectorul UBB şi preşedintele Senatului Universităţii acuză, totodată reintroducerea unor prevederi care dau posibilitatea prelungirii 'sine die' a unor funcţii de conducere, care prefigurează 'perspectiva gravă a autoritarismului'.

'Se redeschide, prin prevederile privind absenţa prerogativei de putere publică pentru funcţiile de conducere din universităţi, posibilitatea cumulului funcţiilor de conducere academică cu cele politice, fapt care, aşa cum a dovedit experienţa recentă din multe universităţi, poate da naştere unor situaţii grave de inechitate, de abuzuri de putere, de sfidare la adresa democraţiei şi a autonomiei universităţilor', se precizează în comunicat.

Citeşte şi: Ponta: Ordonanţa de modificare a Legii Educaţiei va merge în Parlament

Modificări Legea educaţiei. Un alt punct de vedere asupra căruia conducerea UBB nu este de acord cu Guvernul este legat de minimalizarea importanţei examenului de Bacalaureat prin organizarea unei sesiuni speciale.

'Această măsură poate conduce la scăderea generală a nivelului de pregătire preuniversitară a viitorilor studenţi', se mai subliniază în comunicatul UBB.

Documentul prezintă şi o serie de propuneri al căror scop ar fi acela de a îmbunătăţi calitatea învăţământului românesc, mai ales prin menţinerea în ţară, dar şi în sistemul de educaţie, cu ajutorul unor burse, a acelor tineri care se dovedesc a fi valoroşi.

'Propunem adoptarea unor prevederi legale care să stimuleze rămânerea în România, măcar pentru o perioadă limitată, a celor mai buni absolvenţi, în primul rând a acelora care au fost studenţi bugetari şi, mai ales, bursieri. S-ar crea premise pozitive nu numai pentru creşterea calităţii învăţământului şi cercetării, ci s-ar îndeplini şi o datorie elementară faţă de contribuabilul român, care susţine sub aspect material pregătirea acestor tineri', au arătat cei doi reprezentanţi ai UBB.

Universitatea 'Babeş-Bolyai', care are peste 90 de ani de existenţă, este una dintre cele mai mari universităţi din ţară. Instituţia are aproximativ 40.000 de studenţi, masteranzi şi doctoranzi şi cel mai mare număr de locuri bugetate.