Modificări legea educatiei. Sistemul de învăţământ reacţionează pozitiv la schimbările propuse de Guvern

Modificări legea educatiei. De 25 de ani, reformarea sistemului educaţional din România a reprezentat o încercare grea pentru toate cabinetele care s-au succedat la Palatul Victoria. În fond, este vorda despre un sistem complicat, efectul anumitor decizii văzându-se abia după mai mulţi ani când, de regulă, nu doar ministrul de resort, ci întreg cabinetul s-a schimbat. De la preluarea mandatului, executivul condus de Victor Ponta a luat mai multe hotărâri care au asigurat buna funcţionare a sistemului de educaţie. Mai important este însă faptul că strategia actualului Guvern a fost de aceea de a face o schimbare graduală, menită ca pe baza reacţiilor venite din partea actorilor din sistem după o anumită modificare să calibreze cât mai bine etapele ulterioare.

Citeşte şi: Nicolae Ceauşescu se mândrea cu diploma de BAC. Cum a obţinut-o

Ordonanţă legea educatiei. Din acest efort face parte şi o Ordonanţă de Urgenţă a Guvernului adoptată marţi şi prin care se aduc o serie de modificări Legii Educaţiei Naţionale din 2011. Miza acestei hotărâri a fost de a calibra anumite aspecte ale legislaţiei adoptată în 2011, în zone ce ţin atât de funcţionarea sistemului cât şi de sprijinirea anumitor categorii defavorizate de elevi. Astfel, principale modificări aduse prin adoptarea Ordonanța de urgență nr. 49/2014, se referă la posibilitatea reducerii, cu două ore săptămânal, fără diminuarea salariului, a normei de predare-evaluare-învățare pentru profesorii care au o vechime în învățământ de peste 25 de ani și gradul didactic I, posibilitatea de a pregăti absolvenţii clasei a XII-a, care nu au promovat Bacalaureatul, prin meditaţii instituţionalizate, deblocarea funcționării consiliilor de administrație din unitățile de învățământ, crearea cadrului pentru organizarea, în regim de urgență, a concursurilor pentru ocuparea funcțiilor de conducere din inspectoratele școlare și unitatile de învățământ.

Sistemul de învăţământ. Aşa cum era de aşteptat, Ordonanţa a dat naştere la mai multe reacţii din partea celor din sistem, cea mai importantă dintre ele venind din partea Federaţiei Sindicatelor Libere din Învăţământ (FSLI), cea mai mare cea mai mare organizaţie sindicală din domeniu. Conform unui comunicat FSLI, Federaţia "apreciază faptul că Guvernul a aprobat Ordonanța de Urgență de modificare a Legii Educației Naționale, prin care se rezolvă o parte din multiplele probleme cu care se confruntă sistemul de învățământ preuniversitar". În plus, organizaţia care reprezintă interesele a 63% din numărul total al angajaţşilor din educaţie, mai afirmă despre OUG că: "potrivit acestui act normativ, au fost eliminate unele dintre prevederile actualei legi a educației, contestate de majoritatea salariaților din învățământul preuniversitar".

Citeşte şi: Ponta: Nu am în vedere remanierea ministrului Educaţiei

Astfel de poziţionări sunt exponenţiale deoarece ele demonstrează că actualul executiv a reuşit să obţină sprijinul reprezentanţilor cadrelor didactice în efortul de a aduce şcoala românească la standarde superioare. Deşi cei de FSLI subliniază că mai există anumite probleme asupra cărora executivul trebuie să se aplece, ei apreciază eforturile depuse de actualul executiv în ceea ce priveşt modernizarea învăţământului din România.

După anii guvernării PDL în care Educaţia, care oricum era insuficient finanţată, a trebuit să se descurce cu un buget de austeritate extrem de restrictiv, Ordonanţa de Urgenţă a executivului nu reprezintă altceva decât o măsură reparatorie. Prin ea se doreşte construcţia unui cadru mult mai previzibil, extinderea autorităţii directorilor de şcoală şi a autorităţilor locale, dar şi crearea de pârghii prin care elevii cu probleme să fie ajutaţi să nu renunţe la şcoală. Toate acestea reprezintă paşi înainte, meniţi să asigure o mai bună funcţionare a sistemului şi să creeze cadrul unor reforme viitoarea le fel de inteligente.