OMS confimă că Nicolăescu are o mare repsonsabilitate în scandalul vaccinului antigripal
Teza prezentată iniţial de Nicolăescu, conform căreia ar fi fost vorba despre o greşeală făcută de cineva din interiorul Institutului bucureştean, pică. În schimb, experţii străini afirmă că vina aparţine în mare parte Ministerului care nu a gestionat eficient resursele puse la dispoziţia Institutului Cantacuzino, inclusiv din partea OMS.
La începutul anului, Institutul Cantacuzino, cea mai importantă instituţie de cercetare aflată în subordinea Ministerului Sănătăţii, a primit vestea că Agenţia Naţională a Medicamentului şi Dispozitivelor Medicale (ANMDM) a interzis punerea pe piaţă a vaccinului antigripal produs acolo. În decizie se citau mai multe analize din care reieşea că serul fabricat de Institut nu era conform cu reţeta primită de la Organizaţia Mondială a Sănătăţii şi că putea pune în pericol sănătatea populaţiei. Apoi în discuţie a intrat fostul ministru al Sănătăţii, liberalul Eugen Nicolăescu, care, după ce a pasat problema unei comisii de la Minister, a decis să cheme experţii OMS pentru a verifica situaţia de la Cantacuzino. Decizia ministrului a fost luată la începutul lunii februarie, cu câteva zile înainte de presupusa sa mutare la Ministerul Finanţelor, Nicolăescu făcând referiri la modul în care situaţia a fost utilizată în bătălia politică.
Epilogul scandalului dozelor contaminate are loc zilele astea, luni reprezentanţii OMS publicând rezultatele preliminare ale anchetei, rezultate care îi sunt defavorabile lui Nicolăescu. Conform anchetatorilor veniţi de la Geneva, neconformitatea vaccinului nu este un rezultat al tehnologiei utilizate de medicii români, ci vitezei cu care s-a lucrat, OMS referindu-se şi la presiunile la care au fost supuşi angajaţii de la Cantacuzino.
Astfel, teza prezentată iniţial de Nicolăescu, conform căreia ar fi fost vorba despre o greşeală făcută de cineva din interiorul Institutului bucureştean, pică. În schimb, experţii străini afirmă că vina aparţine în mare parte Ministerului care nu a gestionat eficient resursele puse la dispoziţia Institutului Cantacuzino, inclusiv din partea OMS.
În plus, comportamentul lui Nicolăescu de după izbucnirea scandalului de la Institutul Cantacuzino este ilustrativ, ministrul încercând de mai multe ori să paseze responsabilitatea pentru vaccinul toxic. De exemplu, în ultimele ore de mandat liberalul l-a demis de la conducerea ANMDM pe Marius Savu, cel care atrăsese iniţial atenţia că dozele produse de Institutul Cantacuzino sunt cu probleme.
Mai mult, în condiţiile în care existau deja suspiciuni în legătură cu efectele secundare pe care le-ar cauza, Eugen Nicolăescu le-a cerut la începutul anului autorităţilor să scurteze perioada studiului clinic pentru vaccinul antigripal românesc. Atunci când într-o astfel de situaţie există bănuiala că sunt probleme, un ministru responsabil nu doar că nu cere aşa ceva, dar trebuie să susţină nevoia unor analize mai amănunţite, din moment ce în discuţie este sănătatea publică.
În afară de mobila din biroul de ministru, Eugen Nicolăescu îi lasă moştenire lui Nicolae Bănicioiu o serie întreagă de probleme, situaţia de la Cantacuzino fiind poate cea mai importantă. În acest caz, fostul ministru nu a făcut altceva decât să susţină sus şi tare că nu este vinovat şi a încercat, prin aducerea experţilor străini, să se disculpe. Din păcate pentru el, acest exerciţiu de imagine nu i-a adus niciun fel de beneficii, raportul celor de la OMS demostrând modul în care în ultimele luni de mandat Eugen Nicolăescu a încercat să ascundă, precum mizeria sub preş, o problemă extrem de gravă la a cărei apariţie a participat în calitate de ministru.