Pentru cine nu a înţeles discursul lui Victor Ponta – de când e o ruşine să fii ortodox?

Pentru conformitate și ca să eliminăm orice fel de dubii, iată ce declarat Victor Ponta și a consemnat Mediafax: "Nu cred că un candidat la funcţia de preşedinte al României are o problemă dacă nu este ortodox sau nu e de etnie română. Cred că are exact aceleaşi drepturi cu mine. Dar vreau un lucru şi îl spun de fiecare dată: nu vreau să mă acuze nimeni sau să spună că e un defect faptul că sunt român sau ortodox în ţara mea. Aşa m-am născut, aşa o să mor, sunt mândru de asta, cred că trebuie să fiu respectat pentru acest lucru".

Citeşte şi: Victor Ponta: Nu vreau să mă acuze nimeni că e un defect faptul că sunt român sau ortodox în ţara mea

Cum, cu aceeași ocazie, Victor Ponta și-a lansat și candidatura pentru alegerile prezidențiale din iarnă, reacțiile nu au întârziat să apară, adversarii politici ai acestuia atacându-l pentru asumarea identității religioase ortodoxe, considerate un atac la adresa contracandidatului de dreapta, Klaus Iohannis, de etnie germană și confesiune luterană. Conform declarațiilor deputatului liberal Petre Roman, de pildă, tema religiei abordată în discursul premierului este ”foarte urâtă din toate punctele de vedere”.

Problema ortodoxiei, însă, nu este o problemă a lui Victor Ponta, căci acesta nu a făcut prozelitism religios și nici nu a pus un accent excesiv, ci doar și-a precizat și și-a asumat identitatea ortodoxă, un detaliu deloc lipsit de importanță, din cel puțin două motive. În primul rând că președintele PSD nu poate ignora toate studiile sociologice care indică fără dubii că în cea mai mare parte bazinul electoral al social-democraților este de confesiune ortodoxă. În aceste condiții demonizarea unui candidat care se prezintă și se identifică cu electoratul său, în plină campanie, este cel puțin exagerată. În al doilea rând, tema etniei și a confesiunii nu a fost introdusă în actualul discurs electoral de PSD și Victor Ponta, ci de adversarii acestora, din dreapta eșichierului. Nu Victor Ponta l-a prezentat electoratului pe „neamțul” Klaus Iohannis, care ”tace și face”. Prezentarea lui Iohannis este în fond aceea care sugerează printre rânduri că ”un român nu e la fel de capabil!”, că e nevoie deci de un alogen, singurul care poate rezolva problemele țării, mizând pe prejudecățile despre calități specifice unei anumite configurații etnice (nemții sunt harnici, românii sunt leneși etc.). Din acest punct de vedere, Ponta doar combate și își precizează poziția, refuzând de fapt să admită ascendentul etnic al lui Iohannis asupra sa.

Astfel trebuie interpretată declarația de mai sus, o introducere de fair play față de Iohannis, premierul declarând că nu crede că acesta va fi defavorizat de electorat pe baze etnice și religioase, urmată de o precizare fermă, prin care respinge speculațiile și mitul ”superiorității neamțului”, o chestiune pentru care răspunderea revine nu social-democraților ci mai degrabă chiar liberalilor reprezentați de Petre Roman. Întâmplător, mitul neamțului prezintă dezavantajul acestei confesiuni luterane, față de care există riscul ca majoritatea ortodoxă să manifeste (sau nu) o anumită reticență. Dar de ce ar reveni această problemă în răspunderea echipei lui Ponta și nu a echipei lui Iohannis?

Citeşte şi: VICTOR PONTA CANDIDAT. Care este modelul de preşedinte pe care îl propune Ponta

Acestea fiind spuse, să ne mai întrebăm doar, retoric, de când este o rușine să te declari ortodox? Victor Ponta, insistăm, a făcut o simplă precizare prin care demonta mitul neamțului care tace și face, nu și-a făcut cruce, nu a defilat cu icoane, n-a chemat enoriașii la biserică. De ce, de pildă, Petre Roman nu se revoltă pentru că președintele Traian Băsescu n-a avut nicio jenă să se afișeze cu soborul de preoți în faimoasa imagine sau că Emil Boc a sprijinit BOR în plină criză cu donații consistente destinate construirii Catedralei Neamului? De ce este ortodoxia permisă pentru dreapta și considerată o rușine pentru stânga? De ce PNL poate intra într-o alianță intitulată ”creștină” doar în baza și pe justificarea unor sondaje conform cărora acest lucru ”dă bine” electoral, în schimb premierul nu poate spune simplu: ”da, sunt ortodox” ...