Porcăria petiției falsificate de PMP, un partid nou, învechit în rele

Cum nu s-au putut lua în gură, comentând în contradictoriu indicatorii economici nesperat de buni publicați în occident de The Economist sau Financial Times, dar nici măcar cu INS, PMP a sărit la disperare pe subiectul accizei pe combustibil, cerută de FMI.

Anturajul politic al Elenei Udrea, căci pe domnia sa cu greu o putem suspecta de gândire strategică, și-a imaginat probabil că merită exploatată oportunitatea acestui subiect mereu sensibil pentru majoritatea românilor. Din timpul guvernărilor scandalos de habarnamiste ale lui Emil Boc, acești consilieri improvizați au rămas cu amintirea vie a protestelor virulente prilejuite de dublarea prețului la combustibil. În analogie, sperau aceștia că orice demers al opoziției în acest sens ar putea profita de animozitatea populară determinată printr-o astfel de măsură.Văzut din avion, raționamentul consilierilor populari ar fi avut șanse, din păcate l-au omorât de tot detaliile.

În primul rând că 7 cenți adăugați la litrul de combustibil sub nicio formă nu se pot compara cu dublarea prețului la combustibil de care s-a făcut vinovat  guvernul portocaliu Boc+Băsescu, mai ales după ce primul-ministru Victor Ponta a decis returnarea către transportatori a 4 cenți din această acciză, pe baza facturii, o măsură de două ori binevenită căci contribuie și la reducerea evaziunii fiscale în această zonă.

În al doilea rând, în peste două decenii de libertate, românii au învățat să fie reticenți cu cei care încearcă să le confiște doleanțele. Deci, protestăm, dar nu oricum și nu conduși de oricine. Din acest punct de vedere, confiscarea unui protest popular tocmai cu Elena Udrea, pusă moț-cocoț în fruntea unei adunări incredibile de fripturiști portocalii, a fost cum nu se poate mai neinspirată. Românii cu greu mai pot crede și accepta critici legate de costuri din gura Elenei Udrea, a cărei îmbogățire rapidă s-a suprapus nu întâmplător cu cei zece ani de Băsescu și peste ascensiunea sa politică suspectă.

În al treilea și nu în ultimul rând, acciza nu a determinat scumpirile scontate de oamenii lui Băsescu. A rămas antologic detaliul că în plină cruciadă a corespondenței anti-acciză demarată de Traian Băsescu, altă persoană absolut nepotrivită să vorbească de scumpiri și costuri sociale, unul dintre dealerii principali pe piața de combustibili ... a ieftinit prețul la pompă...

Acesta poate ar fi fost și momentul potrivit pentru PMP să reconsidere oportunitatea unei căi de atac eșuată lamentabil. În loc să ”uite” acest subiect, atât Traian Băsescu cât și PMP au întețit tiradele virulente împotriva accizei dar și a FMI-ului, în condițiile în care majoritatea cetățenilor își reamintesc cu claritate episoadele de slugărnicie accentuată cu care Boc&Băsescu întâmpinau înainte de 2012 nu numai delegațiile dar și propunerile Fondului.

Și ca să se facă de tot râsul, în timp ce nazalizau discursuri acuzatoare la adresa guvernului actual care-i fură pe români, la pompă, popularii lui Băsescu & Udrea puneau și ei de o hoție, dar nu la pompă ci pe listele petiției anti-acciză. Dușul rece a venit prompt, din partea Corpului de control al premierului, care a găsit fără mari probleme o tonă de falsuri cumplite în acel act semnat, chipurile, de 300.000 de cetățeni. Subiectul persoanelor decedate cu mult înainte de redactarea petiției este poate cel mai grav, pentru că nu încape discuție în legătură cu hoția din ograda PMP. Inspectorii însă au mers și mai departe, așa cum au și informat Parchetul într-o sesizare, arătând că din toată lista abia dacă sunt vreo 3000 de semnături în regulă. Nu vrem să punem sare pe rana nimănui, dar cam atâția membrii activi estimăm și noi că au, cu adevărat, în toată România.

Ciufută, Udrea a sărit ca arsă și a făcut ce știe mai bine: un ditamai scandalul de pomină, amintind o plângere împotriva lui Victor Ponta pentru amenințare și șantaj, pentru că a îndrăznit să verifice listele respective. Inițiativa blondei lui Băsescu este atât de ridicolă încât nici nu merită comentată.

Revenind la lucruri serioase, credem însă că mai sunt câțiva consilieri în jurul lui Traian Băsescu care au luciditatea să se ia cu mâinile de cap. Implicarea cu surle și trâmbițe a președintelui în prostia aceasta colosală este o mină antipersonal care urmează să detoneze în curând sub autocratica figură.

Imaginați-vă pentru o clipă ecourile internaționale, după ce în 2012 oamenii lui Băsescu doineau cu jale în Parlamentul European despre ”milioanele de voturi furate de USL”. Și să ne reamintim că președintele a ținut morțiș să se implice personal, semnând petiția compromițătoare în văzul lumii.