Sfetnicul lui Antonescu recunoaște apropierea liderului PNL de Băsescu

Cel mai șocant paradox politic actual este că marea majoritate a românilor, care-l urăsc din răsputeri pe Băsescu și tot ce reprezintă acesta, nu au habar cât noroc au cu Elena Udrea. Liderița impusă peste un partid improvizat, o arivistă în sensul cel mai cuprinzător al cuvântului, o persoană care crede că poate compensa pe de o parte lipsa de pricepere prin entuziasm, pe de altă parte lipsa de întemeiere prin ambiție, este breșa fatală în gândirea politicianului Traian Băsescu. Este incredibil câte greșeli politice a putut să comită președintele dintr-o slăbiciune abia mascată pentru șefa din umbră a PMP. Ruperea de PDL este poate cea mai gravă. PMP nu este creditat cu șanse la europarlamentare nici măcar de popularii europeni cărora Traian Băsescu le tot dă târcoale. La ora actuală, oriunde vedeți estimări de genul ”zece-la-sută-sau-mai-mult” pentru popularii conduși de Udrea, vă dăm în scris că aveți de-a face cu advertorial politic.

Însă cea mai gravă greșeală pe care o comite Băsescu în prezent și cu bătaie pe viitor, de dragul ambițiilor personale ale divei traseiste, este nesocotirea flagrantă a calculelor esențiale fără de care tabăra lui Băsescu are tot atâtea șanse să treacă de aceste alegeri câte a avut și PNȚCD, când a zburat din Parlament. Probabil că vă întrebați deja ce ar trebui să facă Băsescu și nu va face? Președintele a încercat să rupă USL prin omul său din interior și nu oricum, ci cu pagubă maximă pentru adversarii săi. USL s-a rupt, grație manevrelor și intrigilor lui Crin Antonescu, amăgit de promisiunile președintelui, dar paguba nu a fost la nivelul scontat. Era și de așteptat că social-democrații nu vor sta nemișcați, ca la bâlci, să-și execute Traian Băsescu exercițiile de tir sportiv, dând cu Antonescu în ei. Oamenii lui Ponta s-au regrupat rapid, ba mai mult, noua formațiune este mult mai solidă, impenetrabilă chiar. Conservatorii, uneperiștii sau udemeriștii, fără excepție, sunt un zid prea solid pentru ca intrigile președintelui să mai corodeze ceva până în 25 mai. Ca să facă lucrurile și mai complicate pentru Băsescu, se profilează refacerea USL după europarlamentare, prin revenirea PNL-ului rătăcitor și cu un Crin mai puțin.

În aceste condiții, Traian Băsescu ar fi trebuit să estimeze că singura lui șansă ar fi fost să mizeze pe cartea Iohannis, în detrimentul altor speculații cu Antonescu, care stă de fapt – iar vă dăm în scris – paravan pentru Udrea. Dar Elena Udrea, cum vă spuneam, visează la funcția supremă de la Cotroceni pe care și-o dorește ca pe o poșetă Vuitton, din ambiție oarbă, irațională. Iar președintele nu pare să-i poată refuza nimic Elenei Udrea. Așa că se merge în continuare pe această mână perdantă. Iohannis – teleghidat de Băsescu – refuză să candideze. Antonescu se îmbată din ce în ce mai des cu apă rece – este suficient să-l ascultați pe consilierul său de taină Cozmin Gușă, care deja vorbește pe față despre apropierea de Băsescu. La momentul considerat oportun de Băsescu, se va întâmpla și marea surpriză: lansarea candidaturii la președinție a Elenei Udrea. Băsescu își va arunca ultimele resurse în acest joc, sub deviza ”totul pentru Nuți, totul pentru victorie”... Care Nuți, evident, nu are nici cele mai mici șanse să obțină adeziunea, oricât de vagă, a unei populații pe care Băsescu o alerga cu procurorii prin 2012. Cum toate lucrurile au nu numai un început și un sfârșit ci și un nume, orbirea care le va cauza înfrângerea finală deopotrivă lui Antonescu și Băsescu se cheamă Elena Udrea.