TRASEUL banilor în dosarul Mazăre: Mecanismul de primire a mitei ar fi fost propus de primarul Constanţei

Informaţiile apar în documente din dosarul de mită al primarului Constanţei, obţinute de MEDIAFAX.

Mecanismul utilizat pentru primirea mitei de către Radu Mazăre de la Avraham Morgenstern seamănă, susţin anchetatorii în respectivele documente, cu utilizarea contului escrow în relaţii comerciale.

Contul escrow, explică anchetatorii, este un depozit colateral care are ca scop principal protejarea participanţilor la tranzacţii comerciale.Principala caracteristică a contului escrow este că permite depunerea sumelor in favoarea beneficiarului, însă ridicarea acestora este condiţionata de îndeplinirea unor condiţii contractuale. În acelaşi timp, deponentul are posibilitatea recuperării integrale a disponibilului din cont în cazul în care partenerul nu îşi îndeplineşte obligaţiile.

Acest mecanism, susţin procurorii, a fost, probabil, propus de Radu Mazăre, care, într-o convorbire cu Elan Schwartzenberg din martie 2012, îşi arăta preferinţa pentru utilizarea contului escrow: "Altceva să-ţi spun şi cu asta încheiem discuţia: Escrow! Eu, de când am învăţat să fac business, am învăţat să lucrez cu contul escrow".

În acest context, procurorii arată, în aceleaşi documente, că Elan Schwartzenberg a fost ales ca intermediar pe traseul banilor de la Morgenstern la Mazăre pentru că se bucura de încrederea celor doi, fiind astfel un garant că fiecare dintre aceştia îşi va îndeplini "obligaţiile" asumate, respectiv "Morgenstern Avraham era sigur că Schwartzenberg Emilian îi va transfera banii primarului Mazăre Radu Ştefan doar în momentul în care era sigur de efectuarea de către acesta a demersurilor favorabile societăţii sale, iar Mazăre Radu Ştefan era sigur că, odată banii transferaţi de reprezentantul societăţii Shapir în conturile lui Schwartzenberg Emilian, îi va primi de la acesta din urmă pe măsură ce va facilita câştigarea licitaţiei de către societatea Shapir".

Transferul banilor de la Morgenstern către fraţii Mazăre s-a făcut, în trei tranşe, printr-o firmă a lui Schwartzenberg, operaţiunile fiind justificate ca onorarii (fees), susţin anchetatorii.

Informaţiile legate de traseul banilor au rezultat din analiza documentelor bancare, a ordinelor de plată şi a extraselor aferente conturilor deţinute de Melici Management Inc, beneficiar real Elan Schwartzenberg, de la banca LGT Bank din Liechtenstein. "Aceste documente au fost obţinute într-o altă cauză aflată în instrumentarea Direcţiei Naţionale Anticorupţie, însă, în baza comisiei rogatorii cu autorităţile judiciare din Liechtenstein efectuate în prezenta cauză, s-a obţinut acordul de folosire a acestor documente", mai spun procurorii DNA care instrumentează dosarul.

Întrebat de anchetatori despre transferurile de bani de la firma lui la cea a lui Schwartzenberg, Avraham Morgenstern le-a spus anchetatorilor că nu reţine care a fost scopul lor, precizând însă că între cele două societăţi era încheiat un contract de consultanţă din partea firmei Melici către Larton.

"Fiind întrebat în ce a constat această consultanţă oferită de firma Melici, inculpatul (Morgenstern - n.r.) a declarat că Melici a căutat proiecte în Europa, cum ar fi în România, Ucraina, Serbia, fără a găsi vreodată vreun proiect, Melici nu a furnizat nimic firmei Larton, rezultatul a fost zero", se mai arată în documentele anchetatorilor.

Procurorii mai spun că, odată ce Mazăre i-a dat lui Morgenstern "dovezi de încredere" între care emiterea unei autorizaţii la 19 iulie 2011, omul de afaceri israelian a făcut, nouă zile mai târziu, primul transfer de bani către firma controlată de Schwartzenberg.

Primarul Constanţei, Radu Mazăre, şi omul de afaceri Avraham Morgenstern, care i-ar fi dat mită 175.000 de euro pentru a-şi asigura câştigarea contractului pentru construirea locuinţelor sociale din campusul "Henri Coandă", vor fi cercetaţi în libertate, sub control judiciar, a decis, miercuri seară, ICCJ.

Decizia Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie (ICCJ) nu este definitivă, ea putând fi contestată la aceeaşi instanţă.

De altfel, reprezentanţii Direcţiei Naţionale Anticorupţie (DNA) au precizat, pentru MEDIAFAX, că vor contesta decizia de miercuri seară.

Primarul Constanţei, Radu Mazăre, este acuzat de procurorii anticorupţie că a luat mită 175.000 de euro de la Avraham Morgenstern - reprezentant al firmei care a construit campusul de locuinţe sociale "Henri Coandă" -, pentru a o ajuta pe aceasta să câştige licitaţia şi pentru a mări, ulterior, valoarea contractului.

DNA a informat, marţi, că Radu Mazăre este urmărit penal pentru luare de mită, iar Avraham Morgenstern, pentru dare de mită.

Cei doi au fost reţinuţi marţi seară, după audieri la sediul central al DNA.

Surse judiciare au declarat miercuri, pentru MEDIAFAX, că fratele primarului Constanţei, senatorul PSD Alexandru Mazăre, este cercetat în acest dosar pentru luare de mită, după ce ar fi primit, şi el, bani în contextul favorizării firmei care a construit campusul de locuinţe sociale "Henri Coandă".

Potrivit aceloraşi surse, senatorul ar fi avut cunoştinţă de activitatea infracţională a fratelui său şi i-a oferit acestuia ajutorul.

Mita dată lui Radu Mazăre de Avraham Morgenstern a ajuns la edil, prin intermediul lui Elan Schwartzenberg, în trei tranşe, în conturi din Israel deţinute de primarul Constanţei şi de fratele acestuia, susţin anchetatorii anticorupţie, potrivit unor documente din dosar, obţinute de MEDIAFAX.

Primarul Constanţei, Radu Mazăre, a declarat miercuri seară, la ieşirea din arest, că banii puşi în contul lui de Elan Schwartzenberg au reprezentat o datorie preluată de acesta de la "un grec" şi că în acest dosar nu a existat niciun denunţător şi nu s-a dat nicio mită.

Întrebat în ce relaţie este cu Elan Schwartzenberg şi ce reprezentau banii ce ar fi fost puşi de acesta în contul său, edilul a spus: "Elan este prietenul meu, e de notorietate lucrul ăsta. (...) Am împrumutat un grec, Elan a preluat creanţa asta şi mi-a pus banii în cont, fără să mă anunţe. (...) Fratele meu nu-l cunoaşte pe Elan, el doar a venit la inaugurarea locuinţelor sociale".

În ultima sa declaraţie de avere, edilul a menţionat, printre altele, că are şi un împrumut de 600.000 de euro acordat unei persoane fizice - Ioanis Poulos Skantzikas.