USL trăiește în teritoriu

Astfel, filiala PNL Brăila a anunţat că nu renunţă la colaborarea cu PSD, cei doi lideri locali, senatorul Cătălin Boboc şi deputatul Vasile Varga, precizând că vor să-i păstreze în funcții pe vicepreşedintele Consiliului Judeţean Brăila, Ovidiu Nichita, şi pe viceprimarul Alexandru Dănăilă. "Pentru noi lucrurile sunt foarte clare, foarte simple. Am discutat de mai multe ori. Avem nişte oameni care ne reprezintă în administraţie şi o fac de câţiva ani, foarte bine. Nu am primit semnale sau reproşuri la adresa lor. Noi considerăm că aceşti oameni pot să continue foarte bine ceea ce au început. Asta este poziţia noastra oficială", a declarat Boboc, într-o conferinţă de presă.

Pe de altă parte, liderul PNL a subliniat faptul că sunt dispuşi să facă majorităţi în orice configuraţie, însă cu condiţia ca Dănăilă şi Nichita să rămână în funcţii.

Departe de a fi un eveniment ce ține strict de politica locală, ce se întâmplă la Brăila reprezintă dovada că, dincolo de dinamica politicii de la București, liberalii din teritoriu încă mai înțeleg nevoia de a continua proiectele susținute de USL în alegerile din 2012. Inițial, adică după ruperea Uniunii, conducerea PNL a dat liber oamenilor din teritoriu să mențină majoritățile din consiliile județene și locale, motivul invocat fiind legat de nevoia de a asigura buna funcționare a treburilor din administrație.

Însă, după anunțarea formării unei nou pol de dreapta alături de PDL, conducerea PNL a decis schimbarea acestei politici prin formarea de noi majorități locale alături de noi aliați. De facto, PNL-ul a nesocotit voița populară care în 2012 a aruncat PDL-ul în opoziție și a readus la putere în teritoriu un partid care a susținut până în pânzele albe politicile de austeritate decise de Traian Băsescu.

Dacă mai multe filiale PNL vor urma exemplul celei de la Brăila, atunci conducerea liberală interimară, care dacă va dori să rămână la șefia partidului încă are nevoie de validarea din partea unui congres, va avea mari probleme. În fond, succesul oricărui partid depinde și de capacitatea centrului de a-și impune deciziile asupra organizațiilor din teritoriu, mai ales într-un an electoral complicat cum este 2014. De asemenea, decizia PNL de a se alia și chiar de a fuziona cu PDL-ul complică și mai mult jocurile, în defavoarea lui Klaus Iohannis și a lui Crin Antonescu.

Astfel, revolta organizației din Brăila ar putea reprezenta doar vârful icebergului în ceea ce privește exprimarea nivelului de nemulțumire al liberalilor din teritoriu față de direcția în care partidul merge de la ruperea de Uniunea Social Liberală, dar și în ceea ce privește disponibilitatea membrilor PNL de a continua programele USL. În final, conducerea centrală a PNL ar putea fi pusă în fața unei situații extrem de dificile , provocată însă de deciziile catastrofale luate în ultimele luni ce au provocat dezmembrarea, cel puțin oficială, a celui mai important proiect politic al ultimului deceniu.