Parlamentul îi ajută pe românii cu credite

De exemplu, la mijlocul anilor 2000, creditarea în lei reprezenta mai degrabă excepţia decât regula, astfel încât soldul creditelor în monede străine, în general euro, ajunsese să îl depăşească cu mult pe cel al creditelor contractate în lei. Dacă mai adăugăm şi creditele acordate în valute considerate exotice, cum ar fi franci elveţieni sau yeni japonezi, atunci avem imaginea unui sistem de creditare susceptibil la influnţele cursului de schimb.

Apoi a venit criza, care a demonstrat cât de fragil era întreg sistemul, multe credite în valută devenind aproape peste noapte neperformante ca urmare a scăderii leului în raport cu alte monede. De atunci, atât BNR cât şi executivul au încercat să găsească soluţii atât pentru repornirea sistemului de creditare cât şi pentru a-i ajuta pe debitorii care au probleme.

De exemplu, miercuri, Senatul a adoptat un proiect de lege care ar putea reprezenta un adevărat balon de oxigen pentru românii cu credite în valută. Conform actului legislativ, care va merge spre dezbatere la Cameră, românii cu credite în monede străine ar putea să convertească sumele pe care le datorează în lei fără comisioane sau garanții suplimentare, conversia urmând să se facă la cursul zilei.

Desigur, primul efect pozitiv pe care această propunere legislativă l-ar putea avea este reprezentat de reducerea ponderii creditelor neperformante în raport cu serviciul datoriei de pe piaţa financiar-bancară. Astfel ar putea scădea numărul de credite neperformante care în primele luni de după debutul crizei ajunsese la o valoare îngrijorătoare.

Proiectul poate, de asemenea, să aibă o importanţă mai mare deoarece în ultima vreme dobânzile la lei şi cele la euro s-au apropiat din nou ca valoare şi valuta nu mai este o alternativă pentru clienţi după restricţiile impuse de banca centrală în ultimii ani. În plus, mai mulţi analişti din piaţă cred că sunt şanse ca dobânzile în lei, şi implicit costul creditelor, să intre în următoarele luni pe un trand descendent, pe fondul unui exces de lichiditate pe piaţă ce va antrena de asemenea acordarea de noi credite în moneda naţională.

Transformarea anumitor credite în valută în credite în lei ar putea astfel impulsiona relansarea pieţei de creditare din România, de acestă dată aceasta fiind axată pe credite în lei, nu pe credite în valută. Un asemenea sistem ar fi, desigur, mult mai stabil decât ce s-a întâmplat înaintea crizei, din moment ce s-ar baza pe moneda naţională a României, a cărui comportament poate fi controlată pe plan intern de către BNR şi care depinde într-o mai mică măsură de evoluţia pieţelor externe. În final, propunerea care acum va ajunge pe masa deputaţilor ar putea avea implicaţii mai largi decât un simplu ajutor acordat clienţilor băncilor din România.