Studiu: Extratereştri, căutaţi prin examinarea poluării altor planete

În anumite condiţii, astronomii ar putea astfel să reuşească să detecteze în deceniul următor prezenţa unor societăţi extraterestre industrializate, estimează un studiu al Centrului de astrofizică Harvard-Smithsonian.

Oamenii de ştiinţă pot deja să studieze atmosferele planetelor din afara sistemului nostru solar pentru a detecta acolo prezenţa oxigenului şi a metanului, care pot fi produse de forme de viaţă inteligente sau de microbi.

Dar o civilizaţie extraterestră poate emite şi alte gaze, ca de exemplu clorofluorocarboni (CFC), cum facem noi pe Terra, adaugă studiul.

Astronomii ar putea fi în măsură să detecteze prezenţa unor astfel de gaze pe planete îndepărtate datorită viitorului telescop spaţial James Webb, pe care NASA prevede să-l lanseze în 2018, proiect al cărui cost total se ridică la 8,7 miliarde de dolari.

Acest telescop va fi de 10 până la 100 de ori mai puternic decât predecesorul său Hubble, potrivit agenţiei spaţiale americane.

Totuşi, există limite până la care acest puternic aparat va putea vedea. Astfel, va trebui - de exemplu - să existe niveluri CFC de zece ori mai importante decât cele de pe Pământ pentru ca telescopul să le poată detecta.

Altă condiţie: va trebui ca planetele observate să fie pe orbită în jurul unui tip special de stea (pitice albe).

Autorii studiului notează că această metodă de cercetare ar putea permite să fie găsite forme de viaţă inteligente, dar ar putea şi să descopere urme ale unor civilizaţii extraterestre care s-au autodistrus.

Unele substanţe poluante pot rămâne în atmosfera terestră 50.000 de ani, pe când altele dispar după 10 ani. Absenţa acestora din urmă ar sugera o sursă de viaţă dispărută.

'Se poate specula pe faptul că extratereştrii au fost înţelepţi şi au reuşit să trăiască curat. Dar într-un scenariu mai întunecat, am putea descoperi lucruri care ar fi un apel la ordine în faţa pericolelor pe care le reprezintă faptul de a nu fi nişte ocupanţi rezonabili ai propriei noastre palnete', conchide Avi Loeb, unul dintre coautorii acestei cercetări.