Udrea spune că a furat Boc

Trăim vremuri interesante. Primul-ministru Victor Ponta anunță public că, în opinia sa, președintele Băsescu va ajunge la pușcărie din cauza dosarului Nana, dar nu înainte de expirarea mandatului la Cotroceni. Până atunci, se știe, Traian Băsescu beneficiază de imunitatea special construită pentru dânsul de Daniel Morar, un concept bizar, înțeles și interpretat după ureche de fiecare procuror care a primit unul sau altul din prea multele dosare ale președintelui.

În dosarul Nana riscă însă să fie întrebate de sănătate de către procurori mai mult de o persoană, pe lângă Traian Băsescu. În aceeași declarație publică Victor Ponta a mai subliniat că, așa cum reiese din cercetările Corpului de Control al Guvernului, Elena Udrea a profitat de scurta perioadă de interimat la Mediu pentru a-și pune semnătura pe acordarea unor fonduri de mediu chiar pentru comuna Nana, unde se află terenul deținut de familia președintelui Băsescu.

Cum a selectat ministrul interimar Udrea în doar două luni de activitate la ministerul Mediului tocmai comuna Nana (și încă câteva din jur) din cele 3.300 de unități administrativ teritoriale? Miroase de la o poștă a bani cu dedicație, pretextul cadorisirii cu comunei dotată cu moșie și președinte de republică fiind unul pe cât de străveziu, pe atât de caraghios: parcuri în zone rurale. Da, vorbim exact de acel gen de parcuri pe care ne așteptăm în mod normal să-l întâlnim în zonele intens urbanizate, acolo unde populația sufocată de betoane iese la aer curat, e o bancă, în timp ce copiii se joacă pe alei.

Distracția maximală însă începe acolo unde Elena Udrea, cu tupeul binecunoscut deja, începe să îmbine utilul cu plăcutul, dând o (mare) parte din vină în cârca micuțului ex-premier Emil Boc. Blonda președintelui declară cu aplomb că de proiectele reclamate de corpul de control s-a ocupat premierul, adică Emil Boc. Așa o fi? Udrea bate apropouri că totul s-a realizat peste capul ei, din rațiuni superioare girate de fostul premier Boc și că ea, ca ministru, nu putea decât să respecte ordinele superiorului?

Și aceasta este o chestiune trasă de păr, căci guvernul unei democrații cum nu este o structură militarizată, în care ordinul se execută, nu se discută... Din punct de vedere al legii, răspunde cine a decis, iar decizia este consfințită prin semnătură, care semnătură... ați ghicit, este a Elenei Udrea... Și atunci ce caută Emil Boc în această ecuație? Fostul premier poate fi considerat cel mult complice, atenție, dacă Elena Udrea poate dovedi că fostul șef de guvern i-a impus o decizie sau alta.

Cum vă spuneam, Elena Udrea îmbină în acest caz utilul cu plăcutul, în sensul în care, dacă tot e nevoită să se apere de asemenea acuze grave, de ce n-ar mai scoate și un pretendent la atenția și considerațiile strategice ale ocupantului Palatului Cotroceni.

Să nu uităm ce afirma Traian Băsescu într-o emisiune de televiziune, nu cu mult timp în urmă, despre Emil Boc: „Cel mai pregătit să fie președinte, în mod categoric, este Emil Boc. Nu știu dacă va vrea. Un premier care a trecut cu o țară ca România prin criză acumulează o experiență pe care nu mulți o acumulează”. Ei bine, cu declarații ca cele amintite, de natură să-l mânjească și pe Boc într-un scandal ale cărei implicații abia au început să apară, Elena Udrea are grijă să-l facă pe fostul premier ”să nu vrea” să fie super-eroul prezidențial pomenit de Băsescu.

Despre metehnele lui Emil Boc se pot scrie câteva volume groase, una însă iese în evidență în acest caz: Despre Boc se pot afirma multe, numai că este un individ curajos și combativ, nu. Simpla fluturare publică a implicării sale în mizeria de la Nana este de natură să-l timoreze pe măruntul fost-titirez guvernamental, suficient cât să-și ia gândul de la orice fel de candidatură spre Cotroceni, benevolă sau la sugestia lui Traian Băsescu.