Independența energetică – momentul adevărului pentru candidații la președinție
Klaus Iohannis nu vrea (sau poate chiar nu știe!) să spună care sunt pașii pe care România ar trebui să-i urmeze pe termen mediu și lung pentru a nu mai depinde de Rusia și pentru a nu-și mai pune în joc securitatea națională.
Klaus Iohannis și-a reluat într-o emisiune televizată de aseară soluția sa miraculoasă pentru rezolvarea problemei energiei în România: „să importăm!”. Această declarație este cel mai recent exemplu de lipsă totală de proiect prezidențial pentru Klaus Iohannis și de strategie bine definită privind direcția în care ar trebui să meargă țara.
În timp ce Victor Ponta are o opinie clară, exprimată cu fiecare ocazie, că țara noastră trebuie să obțină independența energetică pentru sine și pentru Republica Moldova prin exploatarea resurselor proprii și diversificarea surselor din care obținem energie, Klaus Werner Iohannis este de părere că România ar trebui să importe resurse din alte țări.
Citeşte şi: Iohannis alege dependenţa energetică
Practic, din dorința de a face tuturor pe plac și de a evita pe cât posibil discuția despre gazele de șist și depozitele din Marea Neagră, Klaus Iohannis nu vrea (sau poate chiar nu știe!) să spună care sunt pașii pe care România ar trebui să-i urmeze pe termen mediu și lung pentru a nu mai depinde de Rusia și pentru a nu-și mai pune în joc securitatea națională.
Potrivit unui studiu realizat de Agenția Americană pentru Informare în Energie, România deţine rezerve de gaze de şist de 1.444 miliarde de metri cubi, pe lângă resursele clasice, care sunt deja exploatate și asigură 80% din necesarul intern. Așadar, avem potențialul de a ne câștiga independența energetică și, implicit, securitatea în fața Rusiei.
Dacă Guvernul actual nu ar fi permis explorarea și verificarea resurselor deținute de țara noastră, România nu ar fi știut nici astăzi că poate să investească în acest domeniu strategic și să se dezvolte economic pe baza energiei exportate.
Citeşte şi: Premierul Victor Ponta dezvăluie strategia privind independenţa energetică a României şi Moldovei
Ce trebuie să înțeleagă Klaus Iohannis este că excedentul de energie produsă în România poate fi exportat către statele vecine, iar acest lucru ar însemna câștiguri semnificative pentru economia țării. De altfel, nici nu știm dacă Iohannis este de acord cu construcția gazoductului Iași-Ungheni sau care este poziția sa față de relația dintre România și Republica Moldova.
Oare cetățenii din țară și de peste Prut se pot baza pe un astfel de președinte fără experiență pentru a le asigura respectarea intereselor comune în fața amenințării venite din Rusia? Este clar acum că poziţia adoptată arată că liderul liberal nu are o viziune în privinţa politicii energetice naţionale și acesta nu propune niciun fel de alternativă pentru viitorul nostru și al celor din Republica Moldova. Dar de ce ar face asta? Până la urmă, Iohannis nici măcar nu face vizite la Chișinău.